Antichitate - Egipt - Piramidele

Marile piramide ale Egiptului

Ritualuri mortuare & constructorii piramidelor

Primii regi egipteni au fost preocupati in special sa-si consolideze puterea. Adurat trei secole pana cand stapanitorii din primele doua dinastii sa unifice politic Egiptul, suficient incat sa poata lansa proiecte precum construirea piramidelor. Doi factori care i-au ajutat pe faraoni sa-si extinda autoritatea si sa impuna ascultare au fost religi siinregistrarea faptelor. scribii foloseau semne numite hieroglife pentru a nota deciziile regale, dar si pentru a tine evidenta treburilor oficiale, precum colectarea taxelor - pletite in cereale - si concentrarea soldatilor si muncitorilor pentru campanii si lucrari publice.
Desi obligatiile erau apasatoare pentru sateni, ei il priveau pe faraon ca pe o fiinta supranaturala, in legatura cu zeii, care facea ca Nilul sa continue sa se revarse si ca Egiptul sa ramana fertil.
Primii zei ai Egiptului se identificau cu zeul-soim Horus. Mai tarziu cultul lui Horus s-a contopit cu cel al zeului soare, Ra, un personaj si mai puternic. Odata cu ridicarea Vechiului Regat, in jurul anului 2700 i.Hr., faraonii celei dea treia dinastii au inceput sa construiasca morminte falnice, in speranta ca sufletul lor va ajunge la ceruri duoa moarte. Primele asemenea monumente erau piramidele in trepte, asemanatoare ziguratelor. In timpul celei de-a patra dinastii, arhitectii regali si-au rafinat proiectele, ridicand piramide gigantice, cu laturi netede. Exemplul suprem il reprezinta Marea Piramida din Giza, de 146 de metri, construitade faraonul Kheops, care a domnit in jur de 2550 i.Hr. Un proiect de dimensiuni epice, care a fost finalizat in aproape 20 ani, Marea Piramida a fost ridicata de tariani recrutati in timpul revarsarii Nilului, cand munca la camp inceta. Trudind in echipe, lucratorii ridicau blocuri de calcar de cate patru tone si jumatate, care fusesra scoase din carierele din sud si aduse pe fluviu cu barjele. Piramida contina peste 2 300 000 de asemenea blocuri. Mai tarziu, succesorii lui Keops au ridicat alaturi piramide mai mici pentru ei si sotiile lor. Intregul comlex era pazit de Sfinx, care avea chipul fiului lui Kheops, Khefren.
Incredibilele monumente din Giza reflecta obsesia pentru vita vesnica, caracteristica intregii culturi antice egiptene. Mumificare - prin golirea de organe interne, perisabile si conservarea restului corpului - a fost initial rezervata familiilor regale. Egiptenii saraci trebuiau sa se multumeasca sa-si ingroape mortii in nisip, ceea ce inhba procesul de putrefactie. Dincolo de eforturile de a pastra corpul intact se ascundea teama ca sufletul ar putea fi pierdut daca nu are un corp la care sa se intoarca. In timp, mumificarea si alte tehnici de de asigurare a nemuririi sufletesti au ajuns la indemana altor egipteni, ale caror corpuri conservate erau invelite in panza si ingropate in sicrie pe care erau scrise descantece impotriva raului si pentru glorie in viata de apoi. "Voi naviga cu bine in barca mea", spunea un vers menit sa lanseze spiritul in calatoria sa. "Sunt stapanul vesniciei in traversarea cerului". Egiptenii mumificau si animale si le incropau ca ofranda pentru zeitatile adorate, precum zeita-pisica, Bastet, si zeul-crocodil, Sobek.

Antichitate - Egipt - Faraoni celebri

Faraoni celebri

Si pentru ca vorbim despre Egipt, urmatorul punct pe lista trebuia sa fie, bineinteles acesta. Cine nu a auzit macar o data de Tutakhamon sau de frumoasa Cleopatra? Dar pe langa acestia sunt multi altii, poate mai importanti si necunoscuti noua. Iata mai jos cativa dintre cei mai interesanti conducatori ai Egiptului antic.

"Regele-Soare" al Egiptului

Amenhotep la IV-lea, a fost o figura cu adevarat revolutionara. Acesta s-a autointitulat Akhenaton, Regele Soare, fiind adept al cultului ce adora discul soarelui, Aton si a interzis adorarea altor zei.Motivele lui erau pur politeice, caci voia sa submineze puterea substantiala a preotilor lui Amon si sa devina el insuzi seful adorat al noului cult. Intr-adevar, prin acest monoteism aparent si impus, a smuls puterea din mainile preotilor lui Amon-Ra din Teba si a mutat capilata la Tell el-Amarna, in centrul Egiptului. Dupa moartea sa insa, politeismul a fost reinstaurat, iar toate monumentele "regelui eretic"au fost distruse.

Blestemul regelui Tutankhamon

In anul 1992, mormantul foarte bine conservat al lui Tutankhamon a fost descoperit in Valea Regilor, langa Teba. Faraonul, ginere al lui Akhenaton, a murit tanar, in anul 1336 i.Hr. Cele mai multe morminte fusesera deja pradate de aventurieri si jefuitori si, bineinteles acesta a urmat. Curand dupa deschiderea mormantului, multi dintre cei care participasera la jafuri au murit in conditii misterioase, fapt ce a nascut legenda "Blestemului lui Tutankhamon". Astazi se crede ca mortile au fost provocate de virusurile di bacteriile conservate in camera funerara. 

Regina Hatshepsut

Regina Egipteana care i-a supravietuit sotului si a devenit regenta fiului ei, aceata a sfidat traditia si a ramas la putere mult dupa ce mostenitorul de drept, Tumes al III-lea, a ajuns la maturitate. Pentru a-si asigura legitimitatea intr-o societate intr-o societata care acorda dreptul la stapanire doar barbatilor, ea si-a asumat titlul de rege si a comandat portrete in care aparea ca faraon. Pana la urma, Hatshepsut moare, iar Tumes al II-lea a iesit din umbra ei. O inscriptie de pe mormant ii aduce un tribut duios: "Cea plina de farmec, dulceata si iubire".

Cleopatra a Egiptului la de legenda către mit

Poate cea mai cunoscuta personalitate a Egiptului antic si de asemenea si ultima conducatoare a acesuita a fost Cleopatra a VII-a a Egiptului. 

Născută în 70 sau 69 î.Hr., Cleopatra a fost  fiica de Ptolemeu XII (Auletes). Mama ei a fost considerata a fi Cleopatra V Trifena, soția regelui (și, eventual, pe jumătate-sora). În 51 î.Hr., la moartea, aparent naturala a lui Auletes, tronul egiptean i-a primit pe Cleopatra și în vârstă de 10 ani și pe  fratele său, Ptolemeu al XIII-lea in varsta de 18 de ani. Așadar la scurt timp după ascensiunea celor doi frații la tron, consilierii lui Ptolemeu au acționat împotriva Cleopatrei, care a fost nevoită să fugă din Egipt în Siria în 49 î.Hr. Dorindu-și supremația, Cleopatra își plănuiește revenirea și își formează o puternică armată de mercenary, revenind  anul următor să se confrunte cu forțele fratelui ei la Pelusium, la granița de est a Egiptului. Între timp, Ptolemeu s-a aliat cu romanii.  Oraș după oraș cădea la puterea lor fără ca acesta să poata face ceva în privința ascensiunii romane, dar a creat un pact cu ei. Mai târziu, romanii au câștigat din ce in ce mai mult control asupra Egiptului.

 Profitând de prezenta lui Julius Caesar pe teritoriul egiptean, Cleopatra revine în Egipt înfășurată într-un frumos covor persan și i se oferă conducătorului drept mulțumire pentru faptul că aceasta a acceptat sa fie de partea ei in cadrul razboiului civil. Aceștia vor avea un fiu pe nume Caesarion. După ce Caesar este ucis, Cleopatra se întoarce în Egipt împreună cu fiul său. Marc Antony, general și bun prieten cu Julius Caesar, a convocat-o imediat pe Cleopatra în orașului Cicilian din Tars (la sud de Turcia). Conform poveștii înregistrate de Plutarh (și mai târziu dramatizată de William Shakespeare), Cleopatra a navigat la Tarsus într-un vasul reginei, îmbrăcată în hainele lui Isis. Antony, care a fost asociat de către Cleopatra cu divinitatea grecă Dionysos, a fost sedus de farmecele acesteia și este de accord să protejeze Egiptul și coroana Clepatrei, promițând sprijin pentru eliminarea surorii ei mai mici  Arsinoe. Cleopatra s-a întors în Egipt, urmat la scurt timp de Antony, care a lăsat în urmă a treia soție, Fulvia, și copiii lor la Roma. În 40 î.Hr., după întoarcerea lui Antony la Roma, Cleopatra a dat naștere la gemenii Alexandru Helios (soare) și Cleopatra Selene (luna).

La 2 septembrie 31 î.Hr., forțele lui Octavian au reușit să le învingă pe cele ale lui Antoniy și ale Cleopatrei în bătălia de la Actium. Navele Cleopatrei au părăsit lupta și au fugit în Egipt.

La 12 august 30 î.Hr., după îngroparea lui Antony și întâlnirea cu victoriosul Octavian, Cleopatra se închide în camera ei cu două dintre slujitorele ei și se sinucide. Moartea ei este incertă, dar Plutarh și alți scriitori au promovat teoria că ea a folosit o viperă cunoscută sub numele de ASP, un simbol de drepturi de autor divin. Potrivit dorințelor, corpul Cleopatrei a fost îngropat cu a lui Antony, lăsându-l pe Octavian (mai târziu împărat Augustus I), sărbătorind cucerirea Egiptului.

Antichitate - Egipt - Lista zei

Religia vechilor egipteni

Religia egiptenilor din perioada antică a fost o religie politeista prin excelență. Zeii egiptenilor antici au fost numeroși, numărul exact n-a fost încă determinat. Mulți dintre zei erau proslăviți doar într-o anumită zonă sau într-un anumit oraș.

Conform credinței, zeii fuseseră creați de către Demiurg, primul zeu. Paradoxal, se credea că fiecare zeu a fost plăsmuit după chipul omului. Mitologia egipteana a conceput o teorie complexă a componenței ființelor, fie că sunt ele oameni sau zei. Există trei elemente care îi compun:ankh, ka și ba. Ankh-ul este forța divină, spiritul lui Ra, expresia deplină a luminii.

La origine numai zeii puteau să aibă akh-ul, însă, ulterior, și muritorii puteau să o dobândească. Ka-ul este născut din răsuflarea creatorului și reprezintă caracterul, personalitatea individului, chiar un alter-ego al acestuia. Într-un fel, acesta reprezintă rezervorul forțelor sale vitale. Ka-ul nu dispare în momentul morții, având o existență independentă de trup. El supraviețuiește mereu într-un suport terestru precum o statuie, o pictură sau cadavrul mumificat. Un alt principiu spiritual este ba care semnifică energia deplasării, o forță invizibilă ce trăiește independent în corp și poate călători în alte lumi. Datorită sa-ului, morții își îndeplinesc transformarea în lumea de dincolo.

  Soarele, Luna, stelele, constelatiile, bolta cereasca, dar si plantele, izvoarele, animalele, toate erau considerate divinitati. Chiar si cele mai neinsemnate vegetale, cum este ceapa, isi aveau adoratorii lor. Egiptenii au adorat rand pe rand, de la o epoca la alta, crocodilul, pisica, taurul, soimul, vaca, gasca, capra, sacalul, berbecul, cainele, randunica, gaina si sarpele. La fel cum se intampla astazi cu vacile sacre care umbla nestingherite in India, in Egiptul antic multe din aceste animale umblau liber prin temple.

Lista celor mai importante zeitati ale Egiptului Antic

Ammon


În mitologia egipteana, Ammon, sau Amon este zeul suprem al preoților tebani. Ammon este zeu al soarelui, cel mai important dintre zei și venerat în orașul Teba, unde este reprezentat cu cap de berbec, sau ca un bărbat purtând o tiară cu pene.Inițial a fost zeu obscur al vantului. Cultul său apare în Regatul Mijlociu și se dezvoltă repede, compunând o divinitate a aerului și fecundității. Ammon, "cel ascuns", rege al zeilor, în principal în timpul dinastiei XI, a apărut pe inscripțiile incintelor funerare încă din timpul dinastiei V. Pentru ptolemeici el este asociat cu Zeus. Sub numele de Amun Kematef a fost una din cele opt divinități străvechi. Era un zeu creator, capabil să se readucă singur la viață. Nubienii îl venerau în mod special, considerând că a fost născut în Sudan.


Ra

Ra este un zeu egiptean reprezentând o personificare a soarelui, fiind cel mai puternic din toți zeii. Era venerat la Heliopolis (Cetatea Soarelui). Reprezentarea obișnuită era a unui om cu un cap de șoim și cu un disc solar deasupra capului.Călătorea prin lumea subterană în fiecare noapte în nava sa, și era protejat Mehen. Se spune că atunci când Ra sfârșea călătoria subterană soarele răsărea din nou pe cer, dar Seth, stăpân al deșertului, trimitea mereu un șarpe-demon , numit Apophis , care , să împiedice acest fapt.Simbolurile lui Ra sunt discul și cercul cu un punct înăuntru ⊙. 


Amon-Ra



Ra este, după cum mulți știm, zeul soare al Egiptului antic, dar Amon-Ra este ceea ce omul confundă mereu. Amon-Ra nu este tot una cu Ra. Nu din toate punctele de vedere. După ce Teba a atacat Herakepolis Magna, câștigând această bătălie, regele teban îl declară pe Ammon "Tatăl și Regele Zeilor".Nu după mult timp Ra a revenit la tron, cauza fiind iubirea nespus de mare pe care o aveau egiptenii pentru cer. Ei ajung la o concluzie foarte interesantă. Anume, că Ra nu este numai suprem lui Ammon ci chiar El ar avea și forța divină a zeului ajungându-se astfel la o "fuziune". Asta însemnând că una din divinități preia puterea altuia dar amândoi rămân în cultul sacru dar, ca urmare, preluatorul se ridică la un statut mai ridicat. Ra "fuzionează" cu mulți zei dar ultima sa fuziune a fost cu Ammon, acesta fiind și motivul confuziei majore dintre Ra și Amon -Ra.

Neith

Neith este zeița creatoare a lumii conform textelor gravate în templul din Esna. Ea este mama zeului soare și poartă pe cap coroana Egiptului de Jos.Neith a fost zeița războiului și a vânătorii și avea ca simboluri specifice, două săgeți încrucișate pe un scut.Numele ei poate fi intepretat ca însemnând „apă”. În timp, asta a dus la ideea de a fi considerată personificarea apelor primordiale ale creației. Ea este identificată drept o mare zeiță mamă în acest rol de creator. Uneori Neith apare pictată îngrijind un pui de crocodil, astfel a fost numită adesea, „Îngrijitoarea crocodililor”.Ca zeiță a legăturilor, îmbinărilor, și a artelor domestice, ea a fost considerată protectoarea femeilor și gardianul mariajelor, așadar femeile de viță regală adesea erau numite Neith, în onoarea zeiței.În unele mituri ale creației, este identificată ca fiind mama zeului Ra și Apophis. Când a fost identificată totodată și zeiță a apei, a fost văzută drept mama lui Sobek, crocodilul.Un mare festival, numit Festivalul Lămpilor, era ținut anual în onoarea ei, conform scrierilor lui Herodot, cei devotați ei aprindeau o mulțime de lămpi în aer liber pe durata întregii seri.


Isis

În mitologia egipteană, Isis este zeița magiei și a vieții, a căsătoriei, simbolul armoniei matrimoniale și fidelității femeii față de soț. Soția și sora lui Osiris, fiica zeilor Geb și Nut și mama lui Horus, Isis este una din principalele divinități venerate de vechii egipteni. Ea aparține Eneadei de la Heliopolis, iar în epoca elenistică a devenit protectoarea marinarilor.Numele ei s-ar putea traduce prin „Regina tronului”, ea fiind o personificare a tronului faraonului și a puterii regale. Cu toate acestea, hieroglifa ei însemna la început „muritoare” și e posibil ca zeița să fie o sinteză a mai multor regine egiptene deificate.Originile zeiței Isis sunt necunoscute, deși se crede că ar proveni de la egiptenii din Delta Nilului. Spre deosebire de celelalte zeități egiptene, Isis nu are un cult centralizat într-o zonă anume. Prima mențiune a zeiței a apărut în timpul celei de-a Cincea Dinastie a Egiptului atunci când primele texte literare sunt găsite, dar cultul ei devine proeminent în istoria Egiptului Antic mai târziu, când Isis începe să absoarbă elemente de la alte zeițe din Orient. În cele din urmă, în perioada elenistă, cultul lui Isis s-a răspândit peste granițele Egiptului către Orientul Mijlociu și Europa. Se mai poate ca Isis să fi fost o fecioară numită Io, care a fost răpită de soția lui Zeus, Hera și trecând prin multe peripeții, aceasta a ajuns în Egipt, unde s-a căsătorit cu regele Osiris. După un mit circulând în Regatul Nou (1580-1100 î.Hr.) Isis a izbutit să afle numele secret a lui Ra, dobândind astfel puteri nemărginite asupra universului

Nephthys


 Nephthys, soția lui Seth, mama lui Anubis, sora lui Isis și Osiris, protectoare a morților și a zeului cu cap de babuin Hapy. Cei morți trebuie să scape de bandajele cu care au fost mumificați (părul ei) pentru a ajunge la viața de apoi. Originală din Heliopolis, nu a avut temple dedicate exclusiv ei, dar stă alături de Isis și de Osiris la Ultima Judecată. A fost de asemeni asociată cu zeița Anuket. Deși soție a zeului demonic Seth, în lupta lui fratricidă, Nephtys este mereu de partea victimei (Osiris). În această împrejurare, neavând copii de la soț, își arată nestăpânita dorință de a avea un copil de la Osiris ; de aceea, fie că îl îmbată, fie că se deghizează ca Isis (cu care era geamănă), zeița reușește să își împlinească dorința și astfel îl naște pe Anubis. De frica răzbunării lui Seth, își părăsește copilul imediat după naștere, acesta fiind adoptat de Isis. Nephtys a fost adorată în special în perioada heliopolitană, însă în rest rămâne o prezență mitologică enigmatică.


Osiris

În mitologia egipteană Osiris este zeul vieții de apoi, al lumii de dincolo și al morților. Osiris a fost un rege legendar al Egiptului, celebru prin vigoarea și dreptatea cu care își guverna țara. Seth, fratele său, a fost gelos pe el și i-a întins o cursă, reușind să-l asasineze. Soția lui Osiris, zeița Isis, reușește să rămână însărcinată cu Osiris mort. După ce l-a îngropat pe Osiris, Isis se refugiază în delta Nilului; acolo îl aduce pe lume pe Horus, care, ajuns adult, își face recunoscute drepturile în fața zeilor Enneadei și îl atacă pe Seth. Horus îl va învinge pe Seth în luptă, dar își va pierde un ochi, pe care i-l oferă lui Osiris care astfel își recapătă viața. Seth va fi condamnat de zei să-și poarte propria victimă (fiind transformat în barca ce-l transportă pe Osiris, pe Nil). Astfel, Osiris devine un exemplu pentru toți cei care vor să înfrângă moartea...

Seth



În mitologia egipteană, Seth  este cunoscut drept fiu al lui Geb și al lui Nut, fratele lui Isis,Nephthys și Osiris. Seth este un zeu malefic, stăpân al deșertului, reprezentat cu trup de ogar cu coada despicată și cu botul prelung.La început a fost considerat constructor de cetăți, apoi zeul viguros al violenței, răului , întunericului și dezordinii, iar la un moment dat și zeu al războiului (grecii îl identificau cu Typhon).Se pare că adepții lui Seth s-au confruntat cu adepții lui Horus și ai faraonului primei dinastii, Menes, care a unit Egiptul de Sus cu cel Egiptul de Jos. În această privință, Seth este înfățișat punând la îndoială autoritatea fratelui său Osiris. În drama care se petrece în religia egipteană, Seth întruchipează forțele potrivnice care aduc marea schimbare. În cele din urmă înfrânt de Isis și de fiul său, zeul șoim Horus, Seth devine un spirit liber, un hoinar pe pământ și, după exilul său forțat, zeul singurătății pustii.Cultul lui Osiris s-a folosit de aceasta oportunitate pentru a-i discredita pe adepții lui Seth; acum este considerat fratele diabolic iar povestea susține că Seth a fost rău de la naștere, când a sfâșiat pântecul mamei sale. Egiptenii antici credeau despre el că reprezintă diavolul.Seth dorea mult să conducă Egiptul și s-a luptat cu fratele său Osiris. L-a înecat în Nil și i-a tăiat corpul în mii de bucățele și le-a aruncat în Egipt. Isis a adunat toate bucățile soțului ei și l-a mumificat ca sa treacă în viața de apoi. Fiul lui Osiris , Horus s-a luptat cu Seth ca să-și răzbune tatăl. În timpul luptei, Seth a luat forma unui hipopotam și l-a atacat pe Horus, dar acesta l-a nimerit în inimă cu săgeata și l-a omorât, răzbunându-și tatăl. Seth, după anumite legende este infățișat ca fiind zeul morților.